Asta e cea mai buna zi sa inveti…despre oameni.
Azi e frumos sa incepi sa iubesti un prieten pe holurile scolii, sa-i citesti sufletul de pe un caiet, sa il cunosti, sa i-o spui, sa-ti multumeasca. Oricate regreti, oricat il negi, e aici acum. Holul, forfota, saluturile, muzica, sunt toate parte din voi. Nu scriu asta pentru mine, o scriu ca tu sa simti ca e o implinire in tot ce e in jurul tau. E pentru Cristina, o anume Cristina, si pentru altii ca ea… e un pic de Green day pentru fiecare dintre noi. E 4, 12 ianuarie, un an nou, o ora buna sa incepi sa inveti.
Despre oameni. Ca sunt nehotarati, ca nu stiu ce vor, ca sunt tristi mereu , ca uita cum sa iubeasca… si uita ca tu le poti reaminti. Nu pot uita nimic din toate astea, ii cunosc eu. Vor sa o ia de la capat, dar nu gasesc motivul, nu gasesc calea… asta e urat la un prieten. Nu felul de a vorbi, de a se imbraca… asta e urat la un prieten, cand incearca sa te evite. Asta doare, pentru ca usor-usor, il pierzi, e atat de aproape momentul cand o sa intre in scoala si nu o sa il mai vezi niciodata ca pe un prieten. Asta e pentru cine crede ca timpul te hraneste si te creste, ca timpul sterge tot, ca timpul e destul. Pentru mine timpul nu mai asterne nisip peste nimic de mult timp… Si rabdarea are un timp,spunea cineva, o persoana speciala prin felul ei de a fi. SI rabdarea are un timp…
Si prietenii au un timp. Tu nu mi-ai putea fi cu nimic mai aproape decat in sufletul meu, frumosul meu prieten. Si totusi, vrei sa scapi din stransoarea mea.. fugi ca un gandacel, nu concepi altceva decat sa fi singur…
Poate am sa te recunosc si pe tine candva pe holurile scolii.
multumesc mult.m-ai facut sa zambesc pentru a numai stiu a cata oara.